Publicitate

Ştiri 100% studenţeşti

4 iulie 2007

Expoziţie temporară

Amintiri din comunism la Muzeul de Istorie

Monica Drăgoi

Botoşii pentru nopţile lipsite de căldură în calorifere, nelipsitul bibelou de pe televizorul alb-negru, ambalajele din plastic, hârtie şi metal, transformate în recipiente pentru alimente şi lichide, mărturisirile în scris către Securitate... Mărturii ale unei epoci apuse, adunate într-o expoziţie despre comunismul în România, la Muzeul Naţional de Istorie.

Materialele expuse provin din patrimoniul muzeului, donaţii, împrumuturi, consignaţii şi copiii ale unor dosare de la CNSAS. O bună colaborare s-a realizat cu fundaţia poetei Ana Blandiana, Academia Civică, fundaţie ce a organizat la Sighet Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

Expoziţia temporară „Comunismul în România: 1945-1989” a avut vernisajul în 3 iulie. La eveniment au participat ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor, Virgil Ştefan Niţulescu, poeta Ana Blandiana, politologul Stelian Tănase şi directorul MNIR, Radu Coroamă.

Costum de pionier (grad de comandant de grupă) şi steagul pionierilor

 
Directorul muzeului, Radu Coroamă, a povestit drumul greu ce a trebuit parcurs de specialiştii institutului în această încercare de a reda obiectiv şi echilibrat realităţile perioadei comuniste din România: „Multe din materialele comuniste zac prin fel de fel de arhive”. Coroamă a menţionat în acest sens Arhivele Militare de la Piteşti şi pe cele de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), la care accesul este limitat. În plus, urmele primei perioade comuniste au fost distruse în cea de-a doua, pentru ca „epoca glorioasă să nu fie întinată de o epocă eminamente criminală”, a precizat directorul MNIR.  
 
Ministrul Culturii a promis acordarea de fonduri pentru organizarea unei expoziţii permanente cu acest subiect, apreciind că este foarte important „să găsim un loc în care să plasăm era comunistă, cu tot ceea ce a însemnat ea în istoria ţării noastre, un remember permanent, un loc în care generaţiile tinere să vină şi să înţeleagă prin ce au trecut părinţii lor, astfel încât erorile comunismului să nu se mai repete”.
 
Ana Blandiana a spus că, prin această expoziţie, Ministerul Culturii este primul care pune în operă una din recomandările de la sfârşitul raportului de condamnare a comunismului şi una din puţinele recomandări care nu necesită aprobarea Parlamentului. Poeta a concluzionat: „Nici nu îndrăznesc să visez la momentul în care Parlamentul va fi în stare să voteze toate celelalte recomandări care nu vor putea transforma societatea românească decât cu acordul său”.       
 
Secţiunile expoziţiei „roşii” 

Cele opt diviziuni generice ale expoziţiei ale acesteia - sovietizarea României, partidul-stat, represiunea şi rezistenţa, exilul românesc, economia în timpul regimului, politica externă, cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu, revoluţia din 1989 - pot da necunoscătorilor o imagine de ansamblu asupra perioadei comuniste în România.
 
Capitolul de început, sovietizarea României, are o pondere însemnată, surprinzând momente importante din perioada 1944-1947: acordul de armistiţiu dintre Puterile Aliate şi guvernul României, prin care României i se impun clauze economice dezastroase, alegerile trucate din 1946, instalarea guvernului Petru Groza, reforma agrară, abdicarea regelui Mihai.

Lozinci celebre din perioada stalinistă

 
Fotografii, documente, obiecte care au aparţinut personalităţilor vremii, sculpturi, manuscrise, liste de cărţi interzise, poezii socialiste, note informative privind starea ţărănimii, caricaturi la adresa burgheziei, sloganuri, buletine de vot, toate creează imaginea unei societăţi în care, contrar doctrinei, poporul este pe ultimul plan.
 
Urmează perioada creării partidului unic, a congreselor, a colectivizării, a naţionalizării şi a industrializării. Canalul Dunăre - Marea Neagră este prezentat drept un obiectiv economic grandios: „Pe şantierele Canalului Dunăre -Marea Neagră, lucrările se desfăşoară cu o intensitate mereu sporită”, titrează un ziar al vremii.
 
Stahanovismul, adică depăşirea normei, este o altă caracteristică a perioadei. „După exemplul Mariei Andrei, ţesătoarei Maria Cincă de la Industria Bumbacului B. a început şi ea să lucreze la 16 războaie”, citim într-un alt ziar. 

Viaţa de câine a românilor din "epoca de aur"

Abundenţa şi luxul cadourilor primite de Nicolae Ceauşescu - servicii de sidef, cristal, porţelan, macheta modulului lunar Apollo 17, a navei spaţiale Soiuz 40 - contrastează cu austeritatea obiectelor omului de rând. Sticlele de lapte şi de ulei, televizorul cu lămpi, compotul de prune, peştele oceanic, ciorapii pantalon, adidaşii de porc, tichetele de pâine, cartela de zahăr, cozile interminabile, manualul de rusă, almanahul, programul TV, Olimpiada strungarului şi frezorului, spaţiul locativ necesar unei persoane, în concepţia statului – un scaun- zugrăvesc o lume în care poporul este umilit şi asuprit.

Elemente ale cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu

 
În aceste condiţii, intervine firesc rezistenţa poporului, şi la fel de firesc (pentru stat), represiunea. Amenajarea unei celule de la Sighet, a unei încăperi de la Securitate, obiectele confecţionate de către deţinuţi, laolaltă cu obiectele de lux ale membrilor de partid îţi lasă un gust amar.
 
Toate acestea culminează cu dimensiunile exacerbate ale cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu: sculpturi, ceramice, portrete ale cuplului Ceauşescu.
 
Ultimul capitol este rezervat revoluţiei din 1989: articole din presa străină, fotografii sugestive din timpul acelor evenimente tulburi şi obiecte ce au aparţinut celor care s-au jertfit pentru libertate. Pe un monitor se proiectează filmări  relevante pentru această perioadă.
 
Expoziţia amenajată în holul Muzeului de Istorie va fi deschisă până în septembrie şi face parte dintr-o serie de proiecte ale Ministerului Culturii ce au rolul de a transforma Bucureştiul într-un obiectiv cultural.
Muzeul de Istorie şi Ministerul Culturii au planificat deschiderea unei expoziţii permanente despre comunism, aşa că prezenta expoziţie temporară este o ocazie importantă de a primi reacţii din partea publicului.

Foto: Monica Drăgoi

Ultimul număr tipărit (mai 2007, format PDF):