|
În caz de incendiu, nu aveţi ce face!
Laura Mitran
Dacă întrebi un student despre nivelul de confort din cămin, se va declara bineînţeles foarte nemulţumit de igienă, servicii, spaţiu, zgomot şi aşa mai departe. Dar când vine vorba despre siguranţa lor în caz de incendiu, studenţii nu au prea multe de zis.
Locuiesc în cămin şi nu par să observe lipsa planurilor de evacuare, a stingătoarelor sau a semnalelor de alarmă. Cum rămâne cu hârtia, gunoiul, păturile, hainele, aşternuturile şi covoarele? Majoritatea studenţilor nu ţin minte vreun incendiu în cămin, şi unii locuiesc acolo de mai mult de trei ani.
Totuşi, după cum îşi aminteşte Elena Ovreiu, studentă în anul al treilea la Electronică, complexul Leu, a cunoscut un incendiu, în urmă cu doi ani, din cauza unui fir deteriorat. Din fericire, focul nu a ieşit din perete, a scos doar fum, speriind studenţii şi angajaţii din cămin. Pompierii au stins focul, iar administraţia a mai schimbat câte ceva la instalaţia electrică. “Dacă ar izbucni focul la mine în cameră, aş chema pompierii şi aş fugi la vecini să mă ajute, la cine altcineva? ” a spus Ovreiu.
De fapt, persoana care are în grijă stingătoarele şi care trebuie să le folosească în caz de incendiu şi să cheme pompierii este portarul din fiecare cămin, care stă la parter. Dacă incendiul s-ar declanşa la etajul patru, cât de repede ar ajunge acolo portarul?
Unele campusuri, cum ar fi Grozăveşti sau Regie, dispun de propria echipă de angajaţi responsabili voluntar cu stingerea unui incendiu. Există patru astfel de pompieri în Regie şi şase în Grozăveşti, care lucrează în schimburi non-stop. Ceea ce înseamnă că o mare parte din timp, şi mai ales noaptea, este o singură persoană de serviciu. La peste 20 de cămine numai în Regie, acest lucru este îngrijorător.
Stingătoarele şi furtunurile nu mai sunt la îndemâna studenţilor pentru că “se joacă cu ele”, a spus Cristina Tudor, administratorul căminului „Mihail Kogălniceanu”. Sau “se fură”, conform Vioricăi Anghelescu, administrator-şef al complexului Grozăveşti. Astfel, pe coridoare nu poate fi văzut nici un extinctor. În cazul unei reale urgenţe, până este alertat portarul să aducă unul, un foc mic se poate transforma într-unul de proporţii.
De asemenea, nu sunt afişate planuri de evacuare pe holuri şi nu există alarmă de incendiu. Anghelescu a declarat că nu-şi aminteşte vreun incident, în afara unuia de acum 20 de ani. “Cineva a lăsat un frigider la ghena, şi altcineva, Dumnezeu ştie de ce, i-a dat foc. Toţi studenţii s-au repezit imediat cu ligheane cu apă şi l-au stins,” a povestit ea.
Instalaţia electrică pare o cauză foarte probabilă pentru un incendiu în cămin. Firele sunt vechi şi necorespunzător izolate şi sunt camere în care prizele nu sunt bine fixate în perete. Studenţii trec fire de la o cameră la alta. E periculos şi ilegal, dar nu le interzice nimeni.
“Cred că există posibilitatea unui incendiu deoarece cad foarte des prizele din perete,” a remarcat Irina, care locuieşte în căminul A din Grozăveşti. Aceasta se va schimba în curând, potrivit administratorului-şef al complexului Grozăveşti. Căminele C şi D au fost deja complet renovate, schimbându-se şi instalaţia electrică. Lucrările de renovare a căminelor A şi B vor începe la sfârşitul semestrului, pe 30 iunie.
Folosirea reşourilor în camere reprezintă şi ea un risc, căminele neavând bucătării în care studenţii să îşi poată pregăti mâncarea. S-au purtat discuţii în vederea interzicerii reşourilor, dar nu s-au concretizat. “E normal să ai un reşou în cameră dacă nu există bucătărie,” a spus Oana, studentă la masterat în Administraţie, adăugând că e al cincilea an de când stă în Grozăveşti şi că nu a auzit niciodată de vreun incendiu.
Faptul că nu s-a întâmplat până acum nu înseamnă că nu se poate întâmpla oricând. “Mai lasă studenţii câte ceva pe reşou, pleacă din cameră şi uită. Au fost mici accidente” a spus Sandu Florea, pompier în Regie.
|
