|
Vrea cineva să fie prof?
Laura Mitran
Cadrele didactice universitare debutante din România suferă de pe urma salariilor mici şi a posibilităţilor dificile de promovare. De aceea, o carieră universitară nu îi atrage pe cei mai mulţi dintre absolvenţi.
Chiar şi cei care au urmat această cale văd predatul ca pe ceva ce trebuie să facă în paralel cu cercetarea. Mulţi se plâng cu amărăciune de cu lipsa respectului şi prestigiului din partea societăţii în ansamblu şi nu şi-ar încuraja propriii studenţi să le urmeze exemplul.
“Când s-au acordat premii pentru jurnalişti, în Clubul Român de Presă de exemplu, niciodată nu a fost invitat un profesor în juriu,” a spus Marian Petcu, conferenţiar doctor la Facultatea de Jurnalism. “Nu e lipsit de obraz până la urmă să îndemn un student să devină profesor în aceste condiţii?”
Cei câţiva care se decid să urmeze această carieră trebuie să aibă o adevărată pasiune pentru predat. Mulţi studenţi empatizează cu profesorii lor din cauza condiţiilor pe care aceştia din urmă trebuie să le suporte. “Ne e milă de profesorii noştri, sincer,” a spus Veronica, studentă la Geografie, care nu a dorit să îşi dea numele întreg. O astfel de atitudine ar putea descuraja studiul.
Colega ei, Raluca, a spus despre cariera de profesor că “e o mare linguşeală, nu poţi să ajungi sus doar pentru că eşti bun.” Cei mai mulţi dintre actualii studenţi nu par deloc dispuşi să aibă aceeaşi soartă. “N-aş rezista, (studenţii) m-ar mânca cu zilele,” a spus Bogdan Zamfir, student în anul întâi la Filosofie.
Lucrurile stau mai bine la Facultatea de Drept, unde majoritatea profesorilor mai şi lucrează în domeniul juridic. Ca profesor, “ai şansa să schimbi ce nu ţi-a convenit” a spus Cătălina Constantin, studentă în anul al patrulea.
Monica Raţiu, parteneră la o firmă de avocatură şi asistent doctorand, descrie predatul ca pe un hobby. “În primii douăzeci de ani de profesie, munceşti pe gratis; trbuie să fii profesor ca să ai un salariu decent” a spus ea. Nu o face pentru bani, ci pentru studenţi, pentru cercetare şi pentru că “te menţine în priză”.
Mulţi profesori din Facultatea de Medicină lucrează şi în spitale. Unul dintre ei este Enyedi Mihaly, căruia îi place să rămână “la priza studenţiei”: “În spital te mai dărâmă să vezi un pacient care arată în regulă şi să descoperi că are o boală groaznică. La şcoală, asta nu se întâmplă.”
Unii studenţi la Medicină ar fi dispuşi să predea pentru a câştiga nişte bani. După şase ani de studii, îi aşteaptă încă doi ani de stagiatură şi rezidenţiat, timp în care nu câştigă mai mult de 500 de lei pe lună. “Aş preda doar ca să rămân într-un spital din Bucureşti, pentru că e foarte greu după rezidenţiat,” a spus Cristina, studentă în anul al patrulea la Medicină generală.
|
