Publicitate

Ştiri 100% studenţeşti

Urgenţele medicale nu sunt o urgenţă pentru universităţi

Cristina Pelerini, Iulia Roşca

Ce se întâmplă cu studenţii care se simt rău noaptea sau la sfârşit de săptămână? Ei bine, aceştia vor uita de dreptul la consultaţii gratuite şi se vor duce la spital unde vor plăti totul, ca orice alt cetăţean.

Cabinetul medical al Universităţii din Bucureşti se află în căminul Facultăţii de Drept şi e deschis de la 8 la 19, conform programului afişat pe uşă. O persoană de la fişierul cabinetului a spus că doctorii ar lucra şi pe timp de noapte dacă ar fi plătiţi pentru asta.

Banii pentru aceste facilităţi provin de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Totuşi, când un reporter de la “The Bullet” s-a dus la cabinet recent la ora 18, a găsit locul pustiu, deşi programul a doi dintre doctori era până la ora 19.

Uşa de la camera de tratamente era deschisă şi luminile aprinse. Oricine putea intra acolo şi putea lua medicamente care nu erau închise în dulapuri sau se putea uita le fişiere confidenţiale. O situaţie asemănătoare s-a petrecut când un reporter al nostru s-a dus la clinica din Politehnica la ora 10:30 şi nu a găsit nici un doctor.

Studenţii care vor să beneficieze de consultaţii gratuite trebuie, în primul rând, să fie înregistraţi. Cei care aparţin de Universitatea Bucureşti îşi pot face fişa medicală la cabinetul Facultăţii de Drept. Documentele necesare sunt buletinul de identitate şi carnetul de student pentru studenţii români, iar cei străini au nevoie şi de viza de reşedinţă.



Dacă studenţii au probleme de sănătate în timpul zilei, pot suna la numărul de urgenţă (3157187 pentru Universitatea din Bucureşti şi 4028337 pentru Politehnica) şi, în cel mai bun caz, ambulanţa va ajunge la timp.

Conform celor spuse atât de doctorii de la Facultatea de Drept cat şi de cei de la Universitatea Politehnica în Regie, ambulanţele nu ajung de cele mai multe ori la vreme. De fapt, poate dura ore întregi. Oficiali din clinică au spus că transportă studenţii la spital cu maşina personală, cu taxiul, cu maşina universităţii sau cu maşina de poliţie.

Universităţile nu au propriile ambulanţe. Ele folosesc serviciul „112” la fel ca restul lumii. De aceea doctorii apelează la aceste mijloace de transport neconvenţionale pentru a duce studenţii la spital. De fapt, potrivit unui angajat al cabinetului Universităţii din Bucureşti, studenţii ar trebui să se considere norocoşi dacă cineva ajunge imediat să aibă grijă de ei. Înseamnă că apelul lor a fost luat în serios.

Întrebaţi ce ar face dacă s-ar confrunta cu o urgenţă medicală, mai mulţi studenţi au răspuns că ar suna la 112, chiar dacă cei care au trecut printr-o astfel de experienţă ştiu că îşi asumă astfel un mare risc. „Unui băiat de pe palierul nostru i-a fost foarte rău într-o seară şi am sunat la 112. A durat o oră jumate să ajungă, timp în care am crezut că îl pierdem, pentru că vomita încontinuu,” a spus Alexandru Popa, student în anul întâi la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnica.

Cazurile de urgenţe ale studenţilor sunt de obicei tratate la Spitalul Municipal sau la Spitalul Universitar de Urgenţă. Cazurile mai puţin grave ajung la spitalul pentru tineri (Ambulatorul Cotroceni) sau la cabinetul medical.

Studenţii care s-au folosit de aceste servicii nu au fost mulţumiţi. „Dacă aş avea o problemă mai serioasă, sigur m-aş duce la o clinică particulară. Este a treia oară când vin aici şi am senzaţia că doctorii te ajută pentru că trebuie, nu pentru că vor. O văd ca pe o obligaţie şi pur şi simplu nu le pasă. Simt că beneficiez de serviciile lor pentru că nu plătesc, dar nu mai mult de atât,” a spus Corina Cojan, studentă la Universitatea din Bucureşti.

„Scrie pe uşa din faţă că este un spital pentru copii şi tineri, dar văd mulţi oameni în vârstă. Poate că au şi ei gratuităţi,” a spus ea. Pentru studenţii de la Politehnica, asistenţa medicală noaptea sau în weekend este asigurată de Camera de Gardă a Spitalului Universitar de Urgenţă, Splaiul Independenţei 169.

„Am avut multe urgenţe, de toate tipurile. Sigur, o urgenţă majoră ar fi o sinucidere, care din nefericire s-a întâmplat, dar pentru un student de anul întâi în mijlocul sesiunii, febră de 39 de grade Celsius cu cefalee intensă este o urgenţă destul de mare,” a spus dr. Dorina Paşca de la cabinetul Politehnicii.

O urgenţă majoră este şi o epidemie. Potrivit Olimpiei Preda, doctor la Universitatea din Bucureşti, cât şi Dorinei Paşca, doctor la Politehinca, cabinetele universitare nu decid ce măsuri să ia dacă este detectată o epidemie într-un cămin sau o facultate. Ei doar raportează cazul, iar apoi aplică deciziile luate de Direcţia Naţională de Sănătate. „Suntem doar veriga finală din acest lanţ,” a spus Dorina Paşca.

Acum doi ani a existat pericolul unei epidemii într-un cămin din Regie după ce o fată a murit de meningită. „Au fost două săptămâni de carantină şi aproximativ 140 de studenţi de pe palier cu ea şi de la palierele vecine au fost monitorizaţi şi investigaţi,” a spus ea.

Ultimul număr tipărit (mai 2007, format PDF):