|
Universitatea de Arte este tot sub dărâmături
Simina Mistreanu
În ciuda promisiunilor făcute de autorităţi de a îmbunătăţi situaţia până la sfârşitul anului trecut, studenţii de la Universitatea de Arte sunt încă nevoiţi să lucreze în condiţii de supraaglomerare si zgomot, datorită lucrărilor de reabilitare, care au fost prelungite mult peste termenul-limită.
Când The Bullet a semnalat problema, printr-un articol din ediţia sa din noiembrie 2006, oficialii universităţii au declarat că cel puţin o parte dintre sălile de clasă vor fi gata să primească studenţii până la Crăciun.
Cu toate acestea, o examinare recentă ne-a arătat că situaţia nu s-a modificat prea mult; lucrările de construcţie sunt încă în desfăşurare, iar studenţii împart aceleaşi ateliere supraaglomerate ca înainte. Data la care studenţii se vor putea muta în sălile de clasă renovate a fost amânată de la lună la lună.
„Noi trebuia să intrăm în sala de frescă pe 10 martie”, a spus Alexandru Vatavu, student în anul al doilea la secţia de murală. „Împărţim aceeaşi sală cu studenţii de anul trei şi patru. Fiecare an ar trebui să aibă propria sală, dar, în ritmul acesta, nu cred că asta se va întâmpla până terminăm noi facultatea. Mai facem un master, poate atunci lucrurile se vor întoarce la normal”.
Studenţii de la secţia de design au cursuri în sala de turnătorie, care aparţine secţiei de ceramică. „Sala asta e foarte mică şi trebuie să stăm câte 20 în ea la fiecare curs. Nu avem loc. Fiecare dintre noi ar trebui să aibă câte o planşetă de 1,50 pe 1,50 metri”, a spus Vlad Icobes, student în anul întâi la Design.
Colegul său, Cristian Codreanu, a adăugat: „Se auzea, la un moment dat, că după Paşte ne vom putea muta în atelierele din spate, care vor fi gata în proporţie de 80%. Nimeni nu ne-a spus nimic oficial, nici nouă, nici profesorilor. Câteodată îi întrebăm şi profesorii ne răspund: ‘Păi ăştia zic că-n martie’. Se face martie şi întrebăm profesorii din nou. ‘Păi ăştia zic că după Paşte’. Poate la Paştele Cailor ne mutăm şi noi!”
Un amfiteatru din aripa “L” este gata şi deschis spre a fi folosit. Se pare, însă, că proaspăt renovata sală întâmpină nişte probleme. „Primul nostru curs în amfiteatru a fost o experienţă amuzantă. Aveam istoria artei. În timp ce profesorul susţinea cursul, a început să picure apă din tavan. Se formase o mică baltă. Profesorul se uita în sus şi în jos, noi râdeam, dar el a continuat să ne predea”, a spus o studentă care a fost acolo în acele momente, dar nu a vrut să îşi dezvăluie identitatea.
„În timpul cursurilor, e oribil. Oamenii ăia lucrează chiar sub noi şi fac mereu multă gălăgie. Când mergem spre amfiteatru, trecem prin drumul oaselor: cărămizi, moloz, praf şi muncitori”, a adăugat ea.
Studenţii de la Ceramică se plâng, de asemenea, că sala de turnătorie e ocupată de cei de la design. „Ar trebui să avem o sală în care să turnăm şi una în care să ardem. Noi turnăm la cuptor, ceea ce e şi neplăcut, şi nesănătos. Când cuptorul funcţionează, nu ar trebui să stai acolo pentru că sunt emise gaze toxice”, a spus o altă studentă. „Anul viitor… nu ştiu unde o să turnăm, unde o să ardem, o să fie vai de capul nostru”, a adăugat ea.
Între timp, data de predare a lucrărilor de licenţă, în iunie, se apropie, iar studenţii din anul al patrulea încep să intre în panică deoarece nu au condiţiile necesare pentru a lucra la proiectele lor finale. „Tot ce se întâmplă în universitatea asta, de la mic la mare, se numeşte nesimţire, cu N mare”, a spus Ciprian Ariciu, student în anul al patrulea la Ceramică. El şi colegii lui sunt nemulţumiţi deoarece turnătoria, principalul atelier în care ar putea lucra pentru proiectele de licenţă, nu se află la dispoziţia lor.
Pentru a pregăti o lucrare de licenţă în ceramică, studenţii trebuie să realizeze o serie de lucrări pe o temă comună. Asta presupune multă muncă, precum şi timp şi spaţiu. „Nu se poate să iei sala principală unui student. Noi suntem opt inşi în spaţiul ăsta mic. Nici măcar materialele nu încap cum trebuie”, a spus Ariciu.
„Cei de la Design ar trebui să elibereze sala de turnătorie pe la amiază. Dar au şi ei de lucru, termină pe la opt seara şi abia atunci putem intra şi noi în ea. Suntem nevoiţi să stăm după program, unii vin seara şi lucrăm toată noaptea. Dar acum, nici asta nu mai avem voie, pentru că au dat ordin să nu se mai lucreze noaptea. Practic, e imposibil să termini o lucrare de licenţă în două luni de zile, în condiţiile astea”, a adăugat studentul.
Studenţii din anul al patrulea de la ceramică, sticlă şi metal au semnat cu toţii o cerere pentru a le fi permis să lucreze pe timpul nopţii. Georgeta Damalan, şefa biroului tehnic a spus că, de fapt, toate sălile erau gata de la începutul lunii martie şi că nu au fost deschise pentru studenţi din cauza unor decizii în sistemul de învăţământ.
Cătălin Bălescu, cancelarul universităţii, a spus că studenţii vor putea intra în săli imediat după Paşti. „Mai sunt de făcut câteva mici rectificări şi sălile vor putea fi deschise. Problema a fost şi este legată de modul cum ne primim finanţarea şi aici avem două aspecte. În primul rând, a trebuit să reglementăm contractele cu firmele de construcţie. În al doilea rând, nivelul de finanţare a scăzut imediat după Anul Nou, până când s-au pus în mişcare trezoreriile, până s-au făcut demersurile”, a spus Bălescu.
El a adăugat că termenul-limită final era mijlocul lunii martie, dar „au apărut nişte modificări faţă de proiectul iniţial”. Referindu-se la studenţii care doresc să lucreze pe timpul nopţii, Bălescu a spus că aceştia trebuie să facă o cerere scrisă. „Dacă voi primi cererea lor scrisă, o voi aproba… pe o perioadă limitată, bineînţeles. Studenţii trebuie supravegheaţi. Dacă li se întîmplă ceva, noi suntem responsabili”, a spus el.
|
